Take a fresh look at your lifestyle.

10 indieni, deportați, după ce au lucrat ilegal la un drum din județul Cluj. Patronul „n-a fost atent să le facă formele”

0

Timp de trei luni și jumătate, 10 indieni au muncit la reabilitarea drumului din Bonțida, județul Cluj, o lucrare inclusă într-un contract public a cărui valoare totală se ridică la peste un milion de euro. Muncitorii, supărați că nu au văzut niciun ban, au apelat la Inspecția Muncii. Dar s-au trezit cu decizia de părăsire a țării pentru că, fără voia lor, au muncit la negru pe un șantier finanțat de Consiliul Județean Cluj. Patronul susține că n-a avut timp să le facă actele necesare. Și nici n-a fost foarte atent la lege.

„Am fost proști că i-am crezut. Unii au plătit și 4.000 de euro ca să vină aici, iar cei de la firmă au zis că le pare rău. Dar răul e deja făcut”, spune un bărbat într-o engleză stâlcită, potrivit LIBERTATEA.

În jurul său, alți nouă șoptesc panicați și cer detalii despre cum se pune în aplicare o decizie de returnare de pe teritoriul României. Vor să știe dacă mai poate fi atacată, dacă există vreo altă cale de a se lupta cu birocrația dintr-o țară care, după șapte luni, a rămas o necunoscută pentru ei. Dar nu există. Decizia de returnare îi obligă să părăsească România în termen de 15 zile.

Indienilor nu le păsa câți bani s-au băgat în lucrare. Ei n-au primit nici cei 3.000 de lei promiși de Clusus Construct SRL, unul dintre subcontractorii firmei care a câștigat în 2019 contractul pentru executarea lucrărilor de la Bonțida.

Supărați, indienii au făcut o sesizare la Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj. Era 6 iulie când s-au trezit pe șantier cu inspectorii de muncă, dar și cu polițiștii de la Imigrări. Ultimii le-au spus că toată truda lor a fost în zadar.

Patronul Clusus Construct SRL, Marius Neamț, nu a cerut niciodată eliberarea de avize de muncă de la Serviciul pentru Imigrări Cluj. Iar fără avize, munca lucrătorilor străini este ilegală, așa că indienii au primit decizii de returnare din România.

„E imposibil să găsim bani pentru a ne întoarce. În India sunt atât de multe agenții străine care cer 4-5 mii de euro ca să muncim în România. Eu am studiat IT și am lucrat în sistemul bancar, dar am venit să muncesc în construcții în Europa. Abia acum realizez că a fost o porcărie enormă”, spune cu vocea înecată Mukul. Bărbatul a plătit 4.000 de euro pentru contractul la o agenție iordaniană de recrutare a forței de muncă și care a promis că-i trimite pe indieni la o firmă din Brașov.

Dar plecarea din țară a întârziat 10 luni din cauza pandemiei. Odată ajunși, pe 10 decembrie 2020, firma brașoveană le-a comunicat muncitorilor că nu mai are nevoie de ei și s-a oferit să-i cazeze până își găsesc un alt angajator în România. La mijlocul lui ianuarie, agenția intermediară a reușit să obțină avize de muncă pentru indieni la o firmă din județul Cluj.

„Am muncit acolo timp de două luni. Tipul de acolo ne dădea salariile, dar ne abuza verbal permanent. De două ori a și apucat câte un muncitor și l-a scuturat violent. Așa că am plecat”, continuă Mukul.

Unul dintre muncitori a reușit să ceară ajutorul unui conațional, care lucra pentru Construcții Napoca SA la reabilitarea drumului din Bonțida. Așa că, pe 22 martie, cei 10 au ajuns în comuna clujeană și s-au apucat de muncă imediat ce au primit promisiunea unui salariu lunar de 3.000 de lei de la patronul Clusus Construct SRL, un constructor subcontractant al Construcții Napoca SA.

Ceea ce indienii nu știau e că, în lipsa unui aviz de muncă, nu au dreptul să lucreze nici măcar o zi în România.

Eliberarea unui aviz de muncă presupune plata unei taxe de 100 de euro pentru fiecare cetățean străin pe care o firmă românească vrea să-l angajeze. 1.000 de euro i-ar fi costat pe cei de la Clusus Construct SRL pentru a obține avizele de la Imigrări. Dar firma nu a aplicat niciodată pentru eliberarea unor avize de muncă pe numele cetățenilor indieni, așa cum a confirmat IGI într-un răspuns pentru Libertatea. Situația e recunoscută și de patronul Clusus Construct. „A fost greu să găsesc timpul să mă ocup de forme”, a explicat patronul firmei pentru Libertatea.

Muncitorii indieni au chemat singuri controlul autorităților Indienii susțin însă că l-au rugat în repetate rânduri pe patron să se grăbească cu actele. Nu au putut să plece pur și simplu pentru că inclusiv pașapoartele lor erau ținute de firmă, acuză cei 10.

„Am început să insistăm de pe la mijlocul lui aprilie; știam că ne expiră vizele în mai. De la firmă ne ziceau: Nu-i problemă, nu vă faceți griji. Ne descurcăm noi. Am fost niște proști că i-am crezut”, explică Mukul.

Indienii nu și-au imaginat că muncesc de trei luni ilegal și riscă să fie deportați în orice secundă. Pentru ei, problema adevărată era că nu văzuseră niciun ban de la Clusus Construct SRL. Așa că au trimis o sesizare la Inspecția Teritorială de Muncă Cluj.

Patronul firmei neagă că nu i-a plătit trei luni pe indieni și susține că, cel mai probabil, cei care au chemat inspectorii au fost conaționalii lor de la Construcții Napoca SA, care ar fi primit banii cu întârziere pentru lucrările de la Bonțida.

„Ăsta era motivul de necaz între toată lumea, că banii veneau prea târziu. La Napoca, angajații străini aveau întârzieri de plată. Nu spectaculoase, dar, na, străinii probabil sunt învățați altfel. Erau niște întârzieri de câteva săptămâni. Așa e la noi în construcții”, susține patronul Clusus Construct SRL, Marius Neamț.

Pe 6 iulie, indienii s-au trezit cu decizii de returnare pentru munca la negru desfășurată pentru Clusus Construct SRL în Bonțida. „Dacă știam legea, nu acceptam să lucrăm așa. Am fi cerut hârtiile întâi și abia apoi ne-am fi apucat de muncă. I-am spus asta și polițistei de imigrare, dar și ea trebuia să-și facă treaba, nu a avut cum să ne ajute”, completează Mukul.

În total, cei 10 muncitori indieni au cheltuit în jur de 40.000 de euro pentru a ajunge legal să muncească în România. 4.000 de euro de persoană într-o țară în care salariul mediu înseamnă doar 334 de euro.

„Mi-am luat gândul de la muncitori străini. Mi-o ajuns” „Indienii au vrut să se angajeze, așa că i-am luat la mine la firmă. Am vrut să le fac acte, dar no… asta este. Toată ziua cu muncă, cu șantiere. Să văd cum o să plătesc amenzile, că-s groaznic de mari”, spune patronul Marius Neamț.

Aceasta își asumă greșeala de a nu depune actele necesare la timp.

„Indienii au vrut să se angajeze, așa că i-am luat la mine la firmă. Am vrut să le fac acte, dar no… asta este. Toată ziua cu muncă, cu șantiere. Să văd cum o să plătesc amenzile, că-s groaznic de mari”, spune patronul Marius Neamț.

Într-un final, acesta spune că i-a plătit pe indieni sperând că va primi o amendă mai mică, dar a primit în schimb amenda maximă prevăzută de ordonanța care reglementează încadrarea în muncă a străinilor în România. Firma a luat o amendă cumulată de aproape 36.000 de euro de la ITM Cluj.

„Ei îs exact ca noi. Dacă ne adunăm zece și ne punem în linie, unu e foarte bun, unu e foarte rău, și ăialalți îs de la doi la nouă. C-o muncit, că n-o muncit, i-am plătit. În speranța, vă spun sincer, că o să mă ierte la amendă, dacă-i plătesc. Dar nu m-o iertat deloc”, mai spune Neamț.

Citește și

SPUNE CE CREZI

Adresa de email nu va fi publicata