Încă o țară din Europa începe castrarea chimică a agresorilor sexuali

Castrarea chimică devine o opțiune tot mai răspândită în combaterea agresorilor sexuali. Deși organizațiile non-guvernamentale care susțin drepturile acestor persoane afirmă că această metodă nu este etică, Polonia nu este singura țară care a adoptat această soluție pentru a preveni recidiva violatorilor sau pedofililor după eliberare.

Castrarea chimică pentru agresorii sexuali va fi testată în 20 de închisori din Marea Britanie. Proiectul pilot pentru castrarea chimică voluntară a agresorilor sexuali va fi extins la 20 de închisori din Anglia, a declarat ministrul justiției.

Shabana Mahmood a declarat că va extinde un mic proiect pilot din sud-vestul Angliei la două regiuni, după ce o revizuire independentă a sentințelor a recomandat continuarea acestuia. Mahmood analizează, de asemenea, o extindere la nivel național a castrării chimice voluntare pentru infractorii sexuali și dacă aceasta ar putea deveni obligatorie. Nu a fost stabilit niciun termen pentru această decizie, potrivit BBC.

Profesorul de psihiatrie medico-legală Don Grubin a declarat că nu crede că guvernul va „obține elementul obligatoriu al acestuia de pe teren”, deoarece „a face pur și simplu pe cineva să ia [tratamentul] ar fi foarte lipsit de etică și … majoritatea medicilor pe care îi cunosc ar fi reticenți la aceasta”.

Castrarea chimică, realizată prin administrarea de medicamente în paralel cu tratamentul psihiatric, este destinată agresorilor sexuali care au gânduri compulsive și invazive despre sex sau au preocupări sexuale problematice. Această abordare a fost utilizată în unele țări europene. În Germania și Danemarca, utilizarea supresiei chimice a fost administrată doar pe bază voluntară, în timp ce Polonia a introdus supresia chimică obligatorie pentru unii agresori sexuali.

Sugestia de a continua proiectul pilot în Anglia și Țara Galilor a fost una dintre cele 48 de recomandări formulate de fostul Lord Cancelar David Gauke în cadrul Independent Sentencing Review, care a fost însărcinat să analizeze cauzele crizei supraaglomerării închisorilor și să ia în considerare pedepse alternative la pedepsele privative de libertate.