Sporuri de zeci de milioane de euro la două companii de stat

O anchetă recentă a Curții de Conturi scoate la iveală amploarea unei risipe uriașe de fonduri publice în cadrul a două companii-cheie aflate în subordinea statului: Romsilva și Transelectrica. În contextul unei crize bugetare și al unei populații deja împovărată de taxe, aceste instituții au distribuit prime, sporuri și alte adaosuri salariale fără un temei legal clar, totalizând peste 240 milioane de lei (aproximativ 48 de milioane de euro).

Romsilva – stat în stat, pădurea banilor fără control

Raportul scoate la lumină o serie de plăți discreționare, mascate sub forme de „recompensă” sau „motivare profesională”:

•Prime de vacanță și fidelitate acordate dincolo de prevederile Contractului Colectiv de Muncă;

•Sporuri de condiții grele aplicate pe bandă rulantă, chiar și în birouri de la oraș;

•Indemnizații și bonificații anuale, netransparente și fără evaluări de performanță.

Toate aceste cheltuieli s-au făcut cu încălcarea prevederilor legale privind cheltuielile instituțiilor publice, fiind finanțate direct din veniturile proprii, dar fără aprobările legale impuse pentru bugetul consolidat al statului.

Transelectrica – bonusuri sub tensiune, dar pe spatele românilor

Situația nu este mai bună nici la Transelectrica, operatorul strategic al rețelei de transport al energiei electrice. Aici, Curtea de Conturi a descoperit:

•Plăți nelegale către conducerea executivă, ascunse sub forma unor stimulente de „management performant”;

•Acordarea de indemnizații și sporuri peste limita maximă admisă de lege, fără ca Ministerul Energiei să intervină;

•Contracte colective de muncă cu clauze abuzive și în contradicție cu legislația privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Cine răspunde?

Cele două cazuri ridică o întrebare de fond: cine controlează în realitate companiile de stat și ce sancțiuni vor fi aplicate celor responsabili pentru această risipă? Potrivit legii, aceste sume trebuie recuperate, iar conducătorii care le-au autorizat pot fi trași la răspundere patrimonială și, eventual, penală.

În mod evident, este vorba despre o schemă de tip captură instituțională, în care resursele publice sunt dirijate către grupuri privilegiate din interiorul sistemului. În timp ce românii plătesc facturi uriașe la energie și asistă la defrișări masive, cei de la vârful acestor instituții au încasat zeci de mii de lei lunar în plus, fără justificare legală.