Asistenții medicali vor putea avea cabinete proprii
Încă din 2014, legislaţia prevede înfiinţarea în România a cabinetelor asistenţilor medicali. După opt ani, doar unul singur funcţionează. Nela Ştiubei a reuşit să învingă birocraţia şi neclarităţile şi să deschidă un cabinet autorizat în Alba Iulia. A făcut acest pas după ce a lucrat ca director de îngrijiri într-un spital din Italia.
Nela Știubei, asistentă medicală: „Cum a fost începutul? A fost îngrozitor. Mi se închidea uşa, încercam să intru pe fereastră, am reuşit cu dificultăti, nu a fost uşor. Fiind primul cabinet în România , nu mai exista un precedent”.
Şi Gabriela, asistentă medicală în Paşcani, judeţul Iaşi, a crezut că viitorul acestei meserii este să lucreze direct cu pacienţii şi în urmă cu opt ani a vrut să îşi deschidă propriul cabinet.
Gabriela Aissiou, asistentă medicală: „Foarte multă birocraţie. Am început cu heirup. Am încercat să fac rost de toate hârtiile care trebuiau, dar m-am împiedicat la DSP în momentul în care trebuiau să îmi dea înscrierea în Registrul Cabinetelor.”
Ministrul Sănătăţii vrea să clarifice şi simplifice lucrurile: procedura prin care Direcţiile de Sănătate Publică emit autorizaţiile de funcţionare pentru un astfel de cabinet, sunt trecute într-un ordin aflat în dezbatere publică… Sunt precizări clare şi despre organizare. Iar astfel de cabine ar fi extrem de utile mai ales în zone rurale, unde serviciile medicale sunt de multe ori inexistente.
Mircea Timofte, preşedintele Ordinului Asistenţilor din România: „Pot să ajute în aşa fel încât populaţia să beneficieze de aceste servicii cât mai aproape de locul unde trăiesc aceşti oameni care au accest mai greu la servicii medicale.”
Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor: „Primăriile pot lua ca parteneri sociali aceste cabintele de îngrijire, astfel încât persoanele pot beneficia gratuit prin aceste proiecte sociale, locale, pot beneficia gratuit de o injecţie, de o perfuzie, de un pansament, de o îngrijire a unui pacient.”
Îngrijirea bolnavilor în astfel de cabinete ar degreva şi unităţile de primiri urgente sau secţiile din spitale.
Carmen Mazilu, preşedintele Ordinului Asistenţilor Medicali Bucureşti: „Poate că s-ar scurta numărul zilelor de spitalizare, pentru că mulți pacienţi stau în spitale pentru pansamente sau pentru tratamente injectabile, care ar putea fi rezolvate într-un astfel de cabinet, ar putea să discute de educaţie pentru sănătate, s-ar putea face planuri pentru îngrijire pentru bolile cronice în astfel de cabinete”.
Pentru ca serviciile în aceste cabinete să fie gratuite, ar trebui ca asistenţii să poată încheia contracte cu Casa Naţională de Sănătate. Este nevoie, însă, de încă un pas important: modificarea legii sănătății.
