
Conținut oferit de: citransilvania.ro.
Problemele la nivelul dentiţiei se pot instala având drept cauză o serie foarte largă de contexte. Orice afecţiune dentară sau la nivelul gingiilor netratată corespunzător şi la momentul potrivit, poate conduce în timp la apariţia complicaţiilor şi chiar la pierderea iremediabilă a dinţilor.
De ce se adoptă implantul dentar?
A apela la o rădăcină dentară artificială reprezentă în ziua de astăzi, una dintre cele mai bune soluţii atunci când vă confruntaţi cu pierderea parţială sau totală a dinţilor. O astfel de procedură se adoptă în cazul în care rădăcina naturală a dintelui este distrusă în totalitate sau când dinţii învecinaţi nu pot oferi suport pentru ataşarea unei punţi dentare.
De asemenea, implantul dentar se recomandă atunci când osul maxilarului sau al mandibulei a suferit o deteriorare, situație în care procedura de implantare a rădăcinii presupune şi o aditie de os, pentru a crea baza în care va fi pus implantul. Cele două proceduri intervin asupra masei osoase, una pentru a reface partea de os deteriorată, iar cealaltă pentru a implanta rădăcina suport pentru dintele care va urma să fie adăugat.
Rolul adiţiei osoase
Adiţia osoasă reprezintă procedura chirurgicală care are drept scop refacerea porţiunii de os deteriorat sau pierdut, precum şi inducerea formării de masă osoasă nouă. În principal, această procedură este adoptată pentru a crea o bază solidă unui implant dentar care urmează a fi montat în maxilar sau în mandibulă, grefa osoasă adăugată contribuind la refacerea şi la menţinerea unei calităţi normale a osului.
Cauzele deteriorării masei osoase
Pierderile osoase de la nivelul cavităţii orale au la bază o serie de cauze. Cele mai frecvente dintre acestea sunt reprezentate de boala parodontală, aceasta afectând atât gingia, cât şi ţesutul osos, situație în care rădăcinile dinţilor nu mai pot oferi suportul necesar unei ancorări normale.
O altă cauză care poate duce la deteriorarea masei osoase o reprezintă netratarea la timp a infecţiilor manifestate la nivelul dentiţiei. Infecţia unei măsele netratată corespunzător, nu doar că va deteriora respectivul molar, ci va acţiona şi asupra porţiunii de os de la baza rădăcinii. De asemenea, alegerea de a nu înlocui pe o durată lungă de timp dintele pierdut cu o punte dentară sau cu un implant, respectiv stagnarea prelungită în stadiul de lipsă a dinţilor, vor afecta calitatea şi starea masei osoase, conducând la deformarea acesteia. Extracţiile dentare traumatice şi complicate pot conduce, şi acestea, la pierderea masei osoase.