Ce spun cifrele, dincolo de comunicate: radiografia reală a siguranței în mediul rural din Cluj

La prima vedere, bilanțurile prezentate de secțiile de Poliție Rurală din județul Cluj pentru anul 2025 conturează o imagine relativ liniștitoare: scăderi ale infracționalității în majoritatea zonelor, intervenții constante și o prezență polițienească permanentă. O analiză atentă a cifrelor arată însă o realitate mult mai nuanțată, cu diferențe majore între teritorii, tipologii infracționale distincte și presiuni operaționale care cresc semnificativ în anumite zone. Mai jos, comparație între 2024 și 2025.

Scăderi și creșteri: un județ, mai multe realități

Dacă privim strict evoluția infracționalității, diferențele între secții sunt evidente:

• Secția 2 Poliție Rurală Apahida raportează o scădere de 54 de infracțiuni față de 2024, cu un total mai redus de fapte sesizate și fără furturi de animale sau bunuri agricole.
• Secția 4 Poliție Rurală Câmpia Turzii înregistrează o scădere de 38 de infracțiuni, de la 412 dosare penale în 2024 la 374 în 2025.
• Secția 7 Poliție Rurală Gherla marchează una dintre cele mai consistente scăderi: –216 infracțiuni, ajungând la 728 de fapte sesizate.
• Secția 9 Poliție Rurală Turda raportează, la rândul său, o scădere de 130 de infracțiuni, până la 665 de fapte.

În contrast, două secții ies clar din acest trend descendent:

• Secția 3 Poliție Rurală Baciu, unde infracționalitatea crește cu 23 de fapte, impulsionată în principal de infracțiuni informatice.
• Secția 6 Poliție Rurală Florești, unde se consemnează o creștere abruptă de aproximativ 150 de infracțiuni, una dintre cele mai ridicate din județ.

Această creștere nu este întâmplătoare: Floreștiul și zonele limitrofe sunt printre cele mai dinamice din punct de vedere demografic, cu mobilitate ridicată, presiune urbană și un volum foarte mare de evenimente gestionate.

Unde se muncește cel mai mult: volumul dosarelor și eficiența

Un indicator relevant pentru presiunea pusă pe structurile de poliție este numărul de cauze soluționate:

• Secția 7 Gherla a soluționat 1.068 cauze penale, cu 17 mai multe decât în 2024, trimițând în judecată 124 de dosare.
• Secția 8 Huedin, care acoperă una dintre cele mai mari arii rurale din România (peste 1.524 km²), a soluționat 721 dosare penale, față de 682 în anul precedent, cu 126 dosare trimise în judecată.
• Secția 4 Câmpia Turzii a soluționat 387 de dosare penale, în creștere față de 2024 (326).

Un caz aparte este Secția 5 Poliție Rurală Dej, care raportează un procent de soluționare de 110%, ceea ce indică faptul că au fost finalizate inclusiv dosare mai vechi, nu doar cele nou-înregistrate.

Gradul de recuperare a prejudiciilor rămâne însă modest în majoritatea zonelor:

• aproximativ 40% la Apahida, Baciu și Câmpia Turzii,
• 20% la Dej, semn că infracțiunile contra patrimoniului rămân greu de compensat pentru victime.

Violența domestică, o constantă în toate zonele

Indiferent de evoluția generală a infracționalității, violența domestică apare constant în toate rapoartele:

• Apahida, Baciu, Câmpia Turzii, Dej, Florești, Gherla, Huedin și Turda raportează aplicarea ordinelor de protecție provizorii și monitorizarea cazurilor de recidivă.
• În zonele cu volum mare de populație (Florești, Baciu), aceste cazuri reprezintă una dintre principalele provocări operaționale.

Diferența este făcută de capacitatea de intervenție și prevenție, acolo unde patrulele sunt dublate de activități educative și colaborare cu autoritățile locale.

Siguranța rutieră: cifrele care nu pot fi ignorate

Datele rutiere indică un volum foarte mare de evenimente, chiar și în lipsa accidentelor grave:

• Apahida: 422 evenimente rutiere cu pagube materiale.
• Baciu: 211 evenimente similare.
• Florești: 661 de evenimente rutiere cu pagube materiale – cel mai mare număr raportat.
• Câmpia Turzii: 21 de evenimente rutiere soldate cu victime, cauzate în principal de viteză și neacordare de prioritate.

Aceste cifre explică de ce nevoia de etilometre noi și autospeciale apare constant în obiectivele pentru 2026.

Patrulare, resurse și sprijin interinstituțional

Toate secțiile subliniază aceeași realitate:
timpul de răspuns depinde direct de distanță și de numărul de echipaje disponibile.

În zonele extinse – Huedin, Gherla, Dej – patrularea intercomunală și sprijinul Jandarmeriei sau al structurilor SAS devin esențiale, mai ales în:

• intervenții simultane,
• zone izolate,
• evenimente cu potențial ridicat de risc.

Concluzie: scăderi statistice, presiuni reale

Deși, la nivel de județ, 2025 pare un an mai sigur decât 2024, analiza detaliată arată că:

• scăderea infracționalității nu este uniformă,
• volumul de muncă al polițiștilor rurali rămâne foarte ridicat,
• unele secții funcționează la limita capacității, în special în zonele periurbane.

Pentru 2026, toate structurile converg spre aceleași obiective: prevenție, intervenție rapidă, reducerea violenței domestice și a accidentelor rutiere, dar și suplimentarea resurselor umane și logistice, fără de care cifrele pozitive riscă să rămână doar pe hârtie.