Take a fresh look at your lifestyle.

Cea de-a VII-a ediție FICT aduce publicului iubitor de carte 13 invitați speciali din 8 țări

0

Festivalul Internațional de Carte Transilvania (FICT) revine în Piața Unirii din Cluj-Napoca în perioada 16-19 septembrie 2021 cu peste 40 de evenimente și 13 invitați speciali, din opt țări, scriitori de renume internațional.

„Este important ca publicul din România să cunoască scriitorii cu adevărat valoroși din întreaga lume. Invitații speciali ai acestei ediții sunt scriitori cu renume internațional, cu numeroase premii de prestigiu la activ, cu volume asupra cărora merită să ne oprim câteva momente, pentru a înțelege cu adevărat ce înseamnă calitatea lecturii”, a declarat Gabriel Bota, directorul festivalului.

Invitații speciali:

Geneviève Damas (Belgia)

Geneviève DAMAS (n. 1970), autoare dramatică belgiană, actriță (Prix du Théâtre – Meilleur acteur, 2004), regizoare, animatoare inspirată de evenimente teatrale, debutează ca romancieră în 2011 cu Si tu passes la rivière (ed. Luce Wilquin), care obține, în același an, premiul Victor Rossel, urmat în 2012 de Prix des cinq continents de la Francophonie. Vor apărea mai apoi Histoire d’un bonheur (ed. Arléa, 2014), Benny, Samy, Lulu et autres nouvelles (ed. Luce Wilquin, 2014), Patricia (ed. Gallimard, 2017), Monsieur André (ed. Weyrich, 2018), Bluebird (ed. Gallimard, 2019), Jacky (ed. Gallimard, 2021).

Prezență vie și reprezentativă pentru literatura belgiană contemporană, Geneviève Damas este un cititor subtil al cotidianului, care refuză să ignore tabuurile. Proza ei empatică dă glas celor „fără voce”, ființelor fragile confruntate cu realul în dimensiunile lui contradictorii: iubire, indiferență, cinism, prietenie, căldură, cruzime, egoism, prostie, în fapt, țesătura intimă a lumii.

În limba română au apărut:

De te duci peste râu (traducere de Rodica Baconsky și Alina Pelea, ed. Școala Ardeleană, col. „Longseller”, 2018)

Patricia (traducere de Rodica Lascu-Pop, ed. Casa Cărții de Știință, col. „belgica.ro”, 2019)

Bluebird (traducere de Rodica Baconsky și Alina Pelea, ed. Casa Cărții de Știință, col. „belgica.ro”, 2020)

Fericire (traducere de Alina Pelea, ed. Casa Cărții de Știință, în curs de apariție 2022)

Usha Akella (SUA)

Usha Akella este autoarea a șase cărți de poezie, o carte de pamflete și a scris / produs două drame muzicale. Cea mai nouă carte a ei, „I will not bear you sons” este publicată de presa feministă Spinifex Press, Australia, cu un discurs de Anne Waldman. În martie 2021, a fost una dintre cele patru femei poete care au participat la un eveniment de poezie pentru ambasada mexicană din Delhi. Ultima ei carte de poezie, „Așteptarea” a fost publicată de Sahitya Akademi, (cea mai înaltă autoritate literară din India) în 2019. A fost selectată ca ambasador creativ pentru orașul Austin pentru 2019 și 2015.

Peppe Millanta (Italia)

Peppe Millata nu este numele real al lui Peppe Millanta, dar până acum a devenit atât de obișnuit cu el încât răspunde dacă îi spui așa. El este un povestitor inveterat și nepocăit, în ciuda numeroaselor referințe la realitate care i-au fost făcute încă de când era copil. După câțiva ani ca muzician stradal într-o trupă (Peppe Millanta & Balkan Bistrò), a absolvit Academia de Artă Dramatică Silvio d’Amico din Roma în dramaturgie și scenariu. A scris și a pus în scenă numeroase piese de teatru și de câțiva ani s-a dedicat scrierilor de scenarii pentru produse de cinema și televiziune. În 2018 a debutat cu romanul Zările lui Vinpeel, cu care a câștigat numeroase premii naționale, inclusiv Premiul John Fante (2018), Premiul Alda Merini (2018), a fost nominalizat la Strega Girls and Boys Award (2018) și selectat pentru Campiello Opera Prima Award (2018). În 2017 a fondat Școala Macondo – Officina delle Storie, o școală de scris și citit dedicată artelor narative care funcționează în diferite părți ale Italiei.

În 2020 a fost lansată a doua sa carte, „Traseul norilor, mici busole pentru visători încăpățânați” (Ediciclo), un mic eseu dedicat norilor. În 2021 a scris și a găzduit programul QuotaMille pentru Rai Abruzzo, dedicat satelor situate la peste o mie de metri înălțime.

Romanul „Zările lui Vinpeel” a apărut, tradus de Gabriela Lungu, în anul 2021 la Editura Casa Cărții de Știință.

Marius Turda (UK), profesor de istoria biomedicinei la Oxford Brookes University va purta un dialog cu Ciprian Mihali, profesor universitar, în cadrul „Întâlnirilor FICT”.

Marius Turda a terminat Facultatea de Istorie în București, iar din 1997 și-a continuat studiile masterale și doctorale în străinătate, la Universitatea Central Europeană (CEU) și la Universitatea Oxford.

Domeniile sale de cercetare sunt istoria eugenismului, rasismului și ideologiile naționaliste din Europa Centrală și de Sud Est. A publicat numeroase cărți, printre care Știință și etnicitate: Cercetarea antropologică în România anilor ’30, Editura Muzeul Municipiului București (2018); Ideea de superioritate națională în Imperiul Austro-Ungar, Editura Argonaut (Cluj-Napoca, 2016); Eugenism și modernitate: Națiune, Rasă și biopolitică în Europa, 1870-1950, Editura Polirom (Iași, 2014), Istorie și rasism. Ideea de rasă de la Iluminism la Donald Trump, Editura Polirom (2019).

Ciprian Mihali a predat vreme de două decenii filosofia contemporană la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Din anul 2000 este doctor în filosofie al Universităților din Cluj și din Strasbourg. Între 2012 și 2016 a fost ambasador al României în Senegal și în alte șapte state din Africa de Vest. Din 2016 lucrează în domeniul cooperării internaționale la Bruxelles.

Autor a şase volume individuale sau împreună cu arhitectul Augustin Ioan, a publicat zeci de articole şi a tradus peste douăzeci de lucrări din filosofia francofonă a ultimului secol. De altfel, anii 2000 au fost prin excelenţă anii cooperării academice internaţionale în spaţiul generos al Francofoniei. Între 2012 şi 2016 a fost ambasador al României în Senegal şi în alte şapte state din Africa de Vest, pentru ca din 2016 până în 2020 să lucreze la Bruxelles ca director pentru Europa de Vest al Agenţiei Universitare a Francofoniei.

Lotta Elstad (Norvegia)

Lotta Elstad este un autor și jurnalist norvegian cu sediul la Oslo. „Refuz să gândesc” (2017) este al treilea roman al ei și a fost publicat în limba română de editura Casa Cărții de Știință, tradus de Ana Suărășan.

„Câștigător al Premiul Oslo 2017 pentru cel mai bun roman, Refuz să gândesc este o comedie neagră și feministă de maximă actualitate, scrisă într-un stil original, specific autoarei, care, într-un interviu pentru Dagsavisen, recunoaște că îi place „contrastul dintre o temă dificilă sau serioasă și comedia. Doar așa este și viața.” Lotta Elstad își face intrarea pe scena literaturii norvegiene într-un mod unic, printr-o personalitate și experiență aparte, fiind scriitor, jurnalist, istoric și editor de non-ficțiune. După debutul din 2008, Lotta Elstad a publicat mai multe cărți aclamate pe plan internațional, dintre care însă niciuna nu a fost încă tradusă în limba română” – Ana Suărășan

Gonçalo Manuel Tavares (Portugalia)

Gonçalo Manuel Tavares este un scriitor portughez născut în august 1970 în Luanda, Angola. A publicat prima sa lucrare în 2001 și de atunci a primit mai multe premii importante. Cărțile sale au fost publicate în peste 30 de țări, iar cartea „Ierusalim” a fost inclusă în ediția europeană a 1001 Cărți de citit înainte de a muri – un ghid al celor mai importante romane din toate timpurile.

În cadrul FICT, Gonçalo M. Tavares va susține conferința Despre fericire și alte frici – eveniment transmis Live;

Invitați: Cristina Moraru Petrescu, Gabriel Bota, Gonçalo M. Tavares;

Lansare de carte: Cântece. Apă, câine, cal, cap. Cântece mexicane animalești Gonçalo M. Tavares, traducere de Corina Nuțu, (Editura Școala Ardeleană, 2021, Colecția LongSeller);

Prof. univ. dr. Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, Invitat Special FICT 2021 într-o conferință deosebită „Despre raționalitate, fericire, sănătate mintală”.

Daniel David este profesor „Aaron T. Beck” de psihologie clinică şi psihoterapie (ştiinţe cognitive clinice) la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, preşedinte al International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health, al Colegiului Psihologilor din România, filiala Cluj (2005-2012) şi al Asociaţiei de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România (2000-2012). În prezent (2009-) este profesor asociat (adjunct professor) şi la prestigioasa instituţie medicală Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New-York, SUA şi directorul programului de cercetare la Albert Ellis Institute, New York, USA, un institut de referinţă la nivel internaţional pentru cercetarea şi practica în psihoterapie şi sănătate mintală (vezi aici). De asemenea, a fost membru al Scientific Review Group în Social Sciences în European Science Foundation. Din 2016 este prorectorul UBB pentru cercetare, competitivitate-excelenţă şi publicaţii ştiinţifice şi directorul executiv al Institutului STAR-UBB. În anul 2017 a fost ales preşedintele Asociaţiei Psihologilor din România.

Daniel David este unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de ştiinţă din România.

François-Xavier Bellamy (Franța)

François-Xavier BELLAMY (n. 1985) debutează ca scriitor cu eseul polemic Les Deshérités ou l’urgence de transmettre (ed. Plon, 2014), distins cu premiul d’Aumale al Academiei Franceze și cu premiul Les Écrivains combattants. Revine pe scena literară, patru ani mai târziu, cu Demeure (ed. Grasset, 2018), scris în aceeași notă incisivă. Tânărul filosof și deputat european, deosebit de activ, își axează discursul – cu vădite și inevitabile parti-pris-uri – pe fascinația postmodernității autodevoratoare, schițează o lume a stereotipului de bandă desenată, într-o interesantă consonanță cu straniul presentiment al lui Saint-Exupéry, „2 miliarde de oameni (câți vor fi fiind azi?) nu mai aud decât robotul, nu mai înțeleg decât robotul, devin roboți!” Cele două eseuri interpelează actualitatea, amenințată de orizontul apropiat al unei mathesis universalis. Ele aprofundează, exemplificând, analiza discernământului uman ce-și refuză sieși din lașitate, inconștiență, teamă de „incorectitudine politică”, indiferență, propria luare de poziție și, deopotrivă, încercarea de a regăsi valorile nerelativizate ale realității, de a le susține dăinuirea. „Dacă nu ne-am reconsidera poziția, dacă am lăsa ca acest climat de sărăcie intelectuală și spirituală, născut din pasivitatea noastră, să se impună ar însemna că ori suntem vinovați, ori complici ai crimei împotriva propriei noastre umanități. Mă întreb când vom admite, în sfârșit, necesitatea medierii și valoarea a ceea ce ne-a fost dat? Când vom renunța la ingratitudinea caracteristică spiritelor trufașe, care uită de unde le vine libertatea dobândită? Când vom fi îndeajuns de modești ca să recunoaștem că suntem moștenitorii acestei avuții de dinaintea noastră, acumulată, pentru noi, timp de mii de ani, prin osteneala celor ce se împlineau astfel ca oameni?”

În limba română:

Dezmoșteniții. Transmiterea – extremă urgență, (traducere de Rodica Baconsky și Gabriela Denamur, ed. Casa Cărții de Știință, col. „Traducem lumea”, 2019)

Gilles Jobidon (Canada)

Gilles JOBIDON (n. 1950, Québec, Canada), prozator, poet, critic de artă, „regizor” de spații muzeale și expoziționale, a debutat târziu ca romancier, dar de la primul la ultimul roman apărut, toate au fost distinse cu premii. Încercând formule inedite de ficțiune împletită cu Istoria sau istoriile, Gilles Jobidon își plasează creația în proză sub semnul elementelor fundamentale, gândite ca față și revers: La route des petits matins (ed. VLB, 2003) – apa, „ploaie, lacrimi, ceai, piscină, mlaștină, fluviu, mare, zăpadă”; L’âme frère (ed. VLB, 2005) – aerul, „suflu, mișcare, imponderabilitate, spațiu, constrângere, opresiune”; Combustio (ed. Leméac, 2012) – focul, „pasiune, exaltare, lumină, umbră, distrugere, regenerare”; La petite B. (ed. Leméac, 2015) – aurul, „absolutul, frumosul, senzualitatea, căutarea nemuririi”, conjugate cu „pornirile sumbre, perversiunea, degradarea, morbidul”, o superbă poveste urmărind obsesia lui Baudelaire pentru transcendență; Le Tranquille affligé (ed. Leméac, 2018) – aur și lemn, „materie, creștere, verticalitate, expansiune, știință, reflecție”.

Romanul Le Tranquille affligé (2018), care a obținut Prix des cinq continents de la Francophonie, schițează atmosfera unei Chine în plină decadență în urma „războiului opiului”. Cititorului inocent, lectura îi oferă aparența ingenuă a unei povești și regretul refuzului unui final idilic, topit în fumul de afion. Cititorul malițios se va complace, la rândul lui, în jocul scriiturilor de frontieră, în efracțiile de registru lingvistic, în focul de artificii al palimpsestului, regăsind „mai multe realități în realitate”.

Sub titlul Seninul pustiit (traducere Rodica Baconsky și Alina Pelea, ed. Casa Cărții de Știință, col. „Traducem lumea”, 2020) romanul a apărut și în limba română.

Tony Mott (România)

Tony Mott (pseudonimul Antonetei Galeș) s-a născut în 1970 la Brașov. Debutează în 2008 cu ”Roșu”, editura Pastel, Brașov, un roman despre o întoarcere după 20 de ani în România post-comunistă a eroinei care emigrase ilegal. În 2010 apare la aceeși editură volumul de poezii ”Hohote&Clocote”.

Mai întâi timid, odată cu romanul ”Doi”, editura Tritonic, București, 2012, stilul autoarei devine din ce în ce mai pregnant în genul mystery&thriller. Încadrat de unii critici ca roman urban,”Doi” este romanul unei dispariții și motivelor care stau în spatele acesteia.

Seria Julieta este un thriller care se petrece în lumea medicală, miza fiind întâietatea pe piață a unor cercetări inovatoare. Primul roman al seriei apare în 2014, ”Julieta avea un pistol”, editura Tritonic, București, și cel de al doilea, ”Un glonț pentru Julieta” în 2016. Odată cu seria Julieta, avem de-a face cu spionaj industrial și crime violente, în numele unor cercetări menite să prelungească viața. ”Nu dați cu pietre în Julieta” încheie seria.

Seria Gigi Alexa începe cu ”Iarna crimelor perfecte”, roman publicat în decembrie 2019 și aduce în prim plan Brașovul în care se petrece acțiunea. Explozia unei mașini într-un garaj generează o anchetă care descoperă că victimele sunt și călăi.

Cel de al doilea roman al seriei este lansat în septembrie 2020 și este un puzzle care face legătura între mai multe crime în timp ce te plimbă pe străzile din Brașov.

”Ultima vară otrăvită” este cel de-al treilea roman al seriei care va continua în primăvara 2022.

Fawzia Zouari (Franța)

Fawzia ZOUARI, scriitoare, eseistă și jurnalistă de origine tunisiană, a publicat o serie de romane: La caravane des chimères (Olivier Orban, 1989), Ce pays dont je meurs (Ramsay, 1999), La retournée (Ramsay, 2002), La deuxième épouse (Ramsay, 2006) și Le corps de ma mère (Joëlle Losfeld/Gallimard), recompensat cu Premiul Comar d’Or și cu Prix des cinq continents de la Francophonie în anul 2016. În volumele sale de eseistică, tratează teme precum percepția portului islamic în Franța sau clivajele lingvistice și culturale dintre spațiul arabo-musulman și cel occidental: Pour en finir avec Shahrazad (Cérès, 1996), Le voile islamique (Favre, 2002), Ce voile qui déchire la France (Ramsay, 2004), Je ne suis pas Diam’s (Stock, 2015), Molière et Shéhérazade (Descartes et Cie, 2018).

Romanul Le corps de ma mère reînvie universul arhaic al copilăriei scriitoarei, surprinde structura profundă a unui sat tunisian din secolul trecut, coordonatele sociale, religioase, chiar amoroase ale unei civilizații arabo-musulmane riguros compartimentate.

Romanul a apărut și în limba română sub titlul Trupul mamei mele (traducere de Alexandra Ionel, ed. Casa Cărții de Știință, col. „La feminin”, 2020).

Scriitorul S.A. Cosby (SUA) se va întâlni cu publicul iubitor de carte în cadrul seriei de evenimente „Întâlnirile FICT”

S.A. Cosby este un scriitor american din partea de sud-est a statului Virginia. A absolvit Christopher Newport University cu o diplomă în limba și literatura engleză. Și-a publicat lucrările în numeroase reviste și antologii. Prozele sale scurte au fost apreciate și răsplătite cu mai multe premii, printre care Premiul Anthony (2019). Când nu scrie, joacă șah.

Romanul său, „pustiul de asfalt” a apărut la Editura Crime Scene Press, tradus de Dan Doboș după ce a fost foarte bine primit de cititori și critici din întreaga lume, roman răsplătit cu Los Angeles Times Book Prize 2020, nominalizat la Premiul Gold Dagger, Premiul Anthony, Premiul Barry, Premiul Macavity, desemnat de Amazon cartea mystery & hriller a anului 2020.

Drepturile au fost vândute în 10 teritorii.

FICT își propune, prin evenimentele sale, să atragă atenția tinerilor asupra necesității lecturii, să promoveze responsabilitatea socială și culturală, diversitatea și implicarea civică.

Festivalul Internațional de Carte Transilvania este organizat de Asociația Culturală Eikon și realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca și al Consiliului Local Cluj-Napoca și susține cultura scrisă română și universală.

Citește și

SPUNE CE CREZI

Adresa de email nu va fi publicata