Consumul de alcool în rândul minorilor – îngrijorare și soluții identificate

În România, consumul de alcool de către minori a ajuns să fie un subiect de mare preocupare socială, potrivit unei analize prezentate de specialiști și sociologi în cadrul unui eveniment desfășurat la București. Aceștia atrag atenția că nu doar frecvența consumului crește, dar și vârsta la care copiii intră în contact cu alcoolul scade constant, generând dependențe timpurii și efecte negative asupra sănătății.

Mulți părinți la rândul lor și profesioniști din domeniul sănătății au semnalat că problema începe acasă, iar dialogul între părinți și copii este esențial pentru prevenție. O mamă participantă la discuții a mărturisit că, pentru ea, este important să fie deschisă și informată, deoarece „sunt foarte multe provocări în jur” pentru copiii de astăzi.

Printre cei care susțin măsuri proactive se numără și Ioana, care are doi fii și subliniază rolul discuțiilor continue despre alcool: „Consumând alcool pot avea boli grave, cum ar fi Alzheimer și Parkinson. Consumul de alcool afectează sănătatea inimii.” – un avertisment dur referitor la riscurile pe termen lung.

Datele oferite de diferite studii internaționale vin în sprijinul acestei îngrijorări: 4% dintre copiii cu vârsta sub 13 ani din România au consumat cel puțin o dată alcool, potrivit unui raport ESPAD, iar World Vision raportează că 30% dintre copiii între 10 și 13 ani au consumat alcool cel puțin o dată, dintre care 8% s-au îmbătat. Aceste cifre subliniază amploarea fenomenului și necesitatea unor intervenții ferme.

Sociologul Adrian Moraru, director al Institutului pentru Politici Publice, a remarcat că, din păcate, lucrurile „nu merg într-o direcție bună” și a subliniat că problema se rezolvă în special acasă, referindu-se în mod direct la responsabilitatea familiilor în modelarea comportamentului copiilor.

Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FOPC) subliniază, de asemenea, impactul stilului parental: copiii încearcă alcool adesea pentru că nu există o relație deschisă între generații și nu se discută despre riscurile reale ale consumului.

La nivel instituțional, organizațiile și experții medicali recomandă consens asupra măsurilor de intervenție care să implice nu doar familiile, dar și școlile și comunitățile locale, inclusiv campanii de conștientizare, programe educaționale și acces mai facil la consiliere și sprijin.