Pe fondul unui iernii mai friguroase și a unui consum energetic semnificativ mai ridicat, facturile la gaze pentru români au înregistrat o creștere semnificativă în luna ianuarie 2026. Analiza realizată de Asociaţia Energia Inteligentă (AEI) arată că majorarea poate ajunge până la 30 % față de ianuarie 2025, afectând bugetele casnice din întreaga țară.
Consum record și mix energetic
„Cantităţile de gaze consumate în România, de consumatorii racordaţi în sistemele de distribuţie (…) au fost cu 18 % mai mari în ianuarie 2026 faţă de ianuarie 2025”, afirmă președintele AEI, Dumitru Chisăliţă. Chisăliţă subliniază că, deși stocurile interne de gaz din depozite au crescut cu 11 %, cererea ridicată a fost acoperită în mare parte din importuri — la prețuri cu până la 40 % mai mari.
Importurile și costurile de iarnă
Specialistul explică: „Gazele din depozitele de gaze au fost principala «sursă» care a acoperit consumul (…) dar în fapt situaţia din România a fost salvată de gazele din import, cu o creştere de aproape 500 % faţă de media lunii (…)”. Această dependență de gazele importate, mai scumpe, este unul dintre factorii principali ai majorării facturilor.
Povara pe facturi
În ceea ce privește impactul asupra buzunarului consumatorilor, AEI estimează că locuințele izolate bine pot vedea creșteri între 100 și 200 lei, în timp ce casele sau apartamentele neizolate pot ajunge la 200‑400 lei în plus la factura de gaze faţă de ianuarie anul trecut. „Creșterea facturii la gaze (…) se va datora (…) creșterii cantității de gaze consumate și (…) creșterii de preț al gazelor”, explică Chisăliţă.
Loterie termică și soluții pe termen lung
Expertul atrage atenția asupra inegalităților din sistem: „România încă funcţionează iarna după o loterie termică. Cine are un apartament izolat și vecini eficienți devine «norocos»”, notează Chisăliţă. Specialistul subliniază că problema reală nu este doar iarna rece, ci defectele structurale ale locuințelor și lipsa investițiilor în eficiența energetică. „Răspunsul va veni din investiții reale în eficiență energetică (…) și în protejarea celor vulnerabili”, conchide acesta.

