Interceptări: „Mers peste ei și dat foc”. Potra și 20 de mercenari de elită, pregătiți tactic să creeze haos. Planul, pus la cale de Călin Georgescu

Planul de destabilizare a României, prin inițierea de acțiuni menite să creeze haos cu ajutorul mercenarilor lui Horațiu Potra, a fost pus la punct de Călin Georgescu și apropiații săi în cadrul întâlnirii clandestine care a avut loc la ferma din Ciolpani, imediat după anularea alegerilor prezidențiale, se arată în documentele Parchetului.

Reamintim că una dintre infracțiunile de care este acuzat Călin Georgescu este cea de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă de tentativă.

Conform Parchetului, cu două zile înainte de anularea alegerilor din turul 1, adică pe 4 decembrie 2024, mercenarul Horațiu Potra, aflat la acel moment în Congo, este contactat de Andrei Avram, lider al grupării „Ciurarii” (specializat în trafic de persoane și proxenetism), care i-a comunicat că „mâna dreaptă” a lui Georgescu ar dori să poarte o discuție cu el.

Potra este de acord să se întâlnească cu Georgescu și pleacă spre România, făcând escală în Dubai. Ajuns în București, el se cazează la un hotel, unde fuseseră rezervate mai multe camere.

Tot pe 4 decembrie 2024, Călin Georgescu l-a contactat telefonic pe Eugen Sechila, căruia i-a relatat despre existența unui plan pe care i-l va transmite când se vor întâlni, susținând că ‘îi va prinde ca într-o menghină pe cei care agresează familia” și menționând că „după aceea îi setez eu„.

Planul „Viața sau Țara”

Ziua următoare, pe 5 decembrie, Romeo Mihai Anechitei, membru în dispozitivul de protecție al lui Georgescu, a trimis unor cadre MAI un mesaj text cu conținut alarmist, potrivit căruia exponenți ai clanurilor interlope ar fi primit arme de foc, acestora garantându-li-se exonerarea de răspundere penală.

„Prin prisma faptului că demersul survenea diseminării pe rețelele de socializare a altor mesaje alarmiste, care făceau referire la faptul că autoritățile ar urmări uciderea unor participanți la proteste, pentru a justifica decretarea stării de urgență, apreciem că mesajul lui Romeo Mihai Anechitei inocula faptul că interlopii ar fi fost înarmați de autorități, urmărind astfel decredibilizarea instituțiilor statului român și crearea unui sentiment de teamă în rândul populației”, spun procurorii.

În dimineața zilei de 7 decembrie 2024, are loc celebra întâlnire în condiții de clandestinitate de la ferma din Ciolpani, unde participă Călin Georgescu, Horațiu Potra, Eugen Ionuț Sechila, Alexandru Ștefan Vornicu – șoferul lui Georgescu Călin și bodyguardul acestuia – Marin Burcea.

În opinia Parchetului, întâlnirea prezintă o importanță deosebită, pentru modul în care se vor derula evenimentele ulterior.

„Probele administrate dovedesc că Georgescu a acționat ca un lider strategic al întâlnirii, fiind cel care a inițiat contactul și a reunit participanții într-un cadru controlat. Telefonul primit în dimineața zilei de 07.12.2024 de proprietarul fermei și sosirea treptată a participanților sugerează o organizare atentă, menită să evite suspiciuni și să asigure un mediu izolat, ferit de ochii publicului. La ferma din Ciolpani, participanții menționați anterior au avut o discuție în condiții de confidențialitate, lucru confirmat de probele de la dosar, participanții fiind foarte preocupați de anularea alegerilor prezidențiale. Discuțiile au fost conduse de Călin Georgescu, el fiind și cel care i-a chemat în acea locație pe Horațiu Potra, Ionuț Sechila și celelalte persoane din anturajul acestora. De altfel, dacă Georgescu era un obișnuit al locului, ceilalți se deplasau pentru prima oară în respectiva locație. Prin atitudinea sa dominantă, el a stabilit regulile interacțiunii, a impus tăcerea în fața personalului fermei și a dictat desfășurarea evenimentului, demonstrând o autoritate incontestabilă asupra celorlalți participanți”, se mai arată în documentele Parchetului.

Anchetatorii spun că modul în care a avut loc această întâlnire și evenimentele ulterioare ‘conduc în mod clar la concluzia că a fost pus în discuție un plan bine structurat, care a început să fie implementat imediat după reuniune’.

„Secvența logică a acțiunilor și corelarea acestora cu discuțiile purtate au vizat stabilirea unor direcții obiective precise. Rapiditatea și coerența cu care s-au desfășurat evenimentele ulterioare demonstrează că participanții au urmărit punerea în aplicare a unor decizii strategice, planificate minuțios. Prin organizarea ei într-un cadru privat, cu participanți atent selectați și un grad ridicat de secretomanie, Călin Georgescu a demonstrat o strategie calculată pentru a influența deciziile și a coordona acțiunile celor prezenți. Ulterior, acțiunile lui Horațiu Potra și declarațiile publice ale lui Călin Georgescu sugerează că această întâlnire a fost o etapă pregătitoare pentru evenimente destabilizatoare menite să creeze haos și nesiguranță, afectând astfel procesul democratic”, este concluzia procurorilor.

Imediat după întâlnirea de la Ciolpani, Călin Georgescu l-a apelat pe Dan Ciprian Grăjdeanu, liderul organizației radical – naționaliste „Frăția Ortodoxă” și un apropiat al lui Eugen Sechila, căruia i-a menționat că, în cursul zilei următoare, va transmite susținătorilor săi un îndemn acțional concret, încheind apelul prin sintagma „Viața sau Țara”.

Pe 8 decembrie 2024, Potra și mercenarii lui se deplasează spre București pentru a organiza acțiuni de destabilizare, însă sunt interceptați pe drum de polițiști și reținuți.

Ulterior, judecătorii l-au pus în libertate pe Potra, considerând că acesta nu este un pericol public. 

„Mers peste ei și dat foc”. Horaţiu Potra urmărea să creeze haos cu ajutorul a 20 de mercenari de elită

Gruparea înarmată a lui Horaţiu Potra, formată din mercenari cu o vastă experienţă în operaţiuni de destabilizare şi tactici de gherilă, era pregătită să creeze haos în România după anularea alegerilor prezidenţiale din luna decembrie, se arată în documentele procurorilor.

Parchetul General solicită Instanţei supreme arestarea preventivă a 21 de persoane acuzate de tentativă la infracţiunea de acţiuni contra ordinii constituţionale.

Dintre cei 21 de inculpaţi, 18 au fost reţinuţi deja, iar pentru Horaţiu Potra, fiul său Dorian Potra şi fratele – Alexandru Potra procurorii cer mandate de arestare în lipsă.

Astfel, procurorii solicită mandate de arestare preventivă pentru Vasile Leonard Dragoman, Hauptman Manfred Ioan, Bogdan Florin Lascu, Traian Lechinţan, Ioan Lup, Dionisie Moldovan, Ovidiu Claudiu Mureşan, Dan Cristian Panţa, Daniel Szanto, Constantin Timofti, Claudiu Marian Lăpădatu, Marius Samuel Apahidean, Matei Dărăbanţ, Iulian Aniţei, Mihail Alex Goloşiu.

La dosarul trimis în instanţă există interceptări în care Potra discută cu mercenarii lui despre cum să racoleze persoane pentru a organiza acţiuni de destabilizare.

Astfel, pe 6 decembrie 2024, a avut loc un schimb de mesaje pe grupul RALF de pe whatsapp:

Pilu: „Asta zice să votăm Lasconi. Are volanul invers şi asta”.

U.A: „Acuma trebuie făcut ceva, mers peste ei şi dat foc”.

I.A: „Nu se poate aşa ceva. Frica din ei, frate, că îi bagă ăsta în puşcărie dacă iasă el. Ce facem şefu dacă e aşa? Ieşim?”.

Horaţiu Potra: „Aşteptăm să vedem ce declară CG”.

***

Pe 7 decembrie (ora 12:13)

Horaţiu Potra RO: „Salut. Câţi sunteţi acasă?”

Alex Potra: „Eu Leo Pilu Iuli Dey”

RSA: „Venim şi noi, cei plecaţi dacă e nevoie”

Horaţiu Potra: „Care vreţi să veniţi mâine la Bucureşti?”

Alex Potra: „Eu vin”.

Procurorii susţin că Horaţiu Potra şi grupul lui de mercenari urmăreau să se infiltreze în protestele organizate imediat după anularea alegerilor, pentru a crea haos.

„Cei 20 de mercenari care l-au însoţit în această acţiune nu sunt simpli luptători, ci nucleul său de elită – cei mai apropiaţi şi de încredere oameni ai săi aflaţi în România în acel moment, cu o vastă experienţă în misiuni de destabilizare, lupte urbane şi utilizarea armelor letale şi explozibililor. Aceşti indivizi acţionează organizat, conform unor planuri strategice bine puse la punct, având capacitatea de a executa atacuri coordonate şi de a adapta rapid tacticile în funcţie de reacţia forţelor de ordine”, este caracterizarea făcută de Parchet.

Potra şi mercenarii care îl însoţeau au fost interceptaţi de autorităţi pe 8 decembrie 2024, în timp ce se îndreptau spre Bucureşti. Ulterior, judecătorii l-au pus în libertate pe Potra.

„Modul ulterior de derulare a evenimentelor indică faptul că evenimentele din 7 – 8 decembrie 2024 erau doar avanpostul unor acţiuni paramilitare premeditate, gruparea coordonată de Horaţiu Potra fiind pregătită, atât din punct de vedere tactic, cât şi la nivel declarativ pentru generarea unor acţiuni violente, cu scopul împiedicării exercitării puterii de stat de către autorităţile democratice, generând un risc iminent pentru securitatea naţională. (…) Folosirea mercenarilor în astfel de situaţii prezintă un risc major, deoarece sunt instruiţi pentru operaţiuni de destabilizare şi tactici de gherilă. Spre deosebire de manifestanţii obişnuiţi, aceşti indivizi au capacitatea şi voinţa de a utiliza forţa letală pentru a-şi atinge obiectivele. Caracteristicile-cheie ale grupului includ experienţă în zone de conflict, având în vedere că mercenarii au efectuat activităţi în Congo, un teatru de război caracterizat prin confruntări violente, utilizarea explozibililor şi tactici de război urban. Aceştia sunt specializaţi în utilizarea tehnicilor de diversiune, ceea ce înseamnă că, în loc de un protest spontan, grupul poate aplica tactici de infiltrare, provocare a forţelor de ordine şi manipulare a mulţimii”, spun anchetatorii.

De asemenea, lipsa constrângerilor morale face ca mercenarii să fie ghidaţi exclusiv de interese financiare şi strategice, ceea ce îi transformă într-un factor de instabilitate extrem de periculos.

Anchetatorii au descoperit, la percheziţiile efectuate miercuri în locuinţele folosite de Potra şi apropiaţii acestuia, un veritabil arsenal militar: 10 grenade defensive, 19 grenade ofensive, un lansator de grenadă, 15 pistoale, 6 pistoale mitralieră, o puşcă mitralieră, sute de cartuşe, materiale explozive.

„Capacitatea lor de coordonare şi atac strategic le permite să folosească arme albe şi materiale pirotehnice, de tipul celor găsite asupra lor, nu doar pentru efectul lor de panică, ci şi pentru a provoca distrugeri controlate, a dezorganiza intervenţia forţelor de ordine şi a destabiliza infrastructura critică. Prin plasarea strategică a dispozitivelor pirotehnice şi utilizarea tacticilor de luptă urbană, aceştia ar fi putut crea un climat de teroare, forţând autorităţile să reacţioneze într-un mod care să alimenteze şi mai mult haosul şi nemulţumirea publică. Totodată, periculozitatea acţiunilor care se pregăteau derivă în primul rând din calitatea de mercenari a participanţilor, organizarea lor strict ierarhică şi din loialitatea absolută faţă de liderul lor, Horaţiu Potra. Având, la acel moment, sub comanda sa directă peste 290 de mercenari activi în Congo, acesta operează după structuri specifice grupărilor paramilitare, unde disciplina, subordonarea şi execuţia rapidă a ordinelor sunt esenţiale”, explică anchetatorii.

Arsenalul găsit acasă la Horațiu Potra

Conform unui comunicat al Poliției, în urma perchezițiilor efectuate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Poliția Română, au fost descoperite și ridicate:

• peste 25 de kilograme de aur (lingouri)
• peste 3,3 milioane de dolari
• peste 700.000 de lei
• 43.000 de euro
• 13.000 dirham
• 21.000 de dinari sârbești
• peste 40 de încărcătoare (de la arme letale, de diferite calibre)
• 51 de grenade (militare, ofensive/defensive)
• 44 de bucăți de lovituri de lansator
• 21 de pistoale letale (majoritatea calibrul 9X19mm)
• 7 pistoale/puști mitralieră letale (calibrul 7,62mm și 7,65mm)
• peste 20 de cutii/pachete/pungi cu muniție letală
• 6 piese de arme
• 4 materiale explozive
• două aruncătoare/lansatoare de grenade
• un fitil detonant
• o lunetă
• alte bunuri.