Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat prioritizarea sectorului rutier în Programul de Guvernare 2025–2028, vizând finalizarea proiectelor aflate în derulare și lansarea rapidă a unor șantiere majore.
Documentul de guvernare menționează explicit că vor fi prioritizate următoarele loturi importante:
- A0 (Centura București),
- A1 Sibiu–Pitești și Lugoj–Deva,
- A3 Transilvania,
- A7 Ploiești–Pașcani,
- A8 Unirii (Târgu Mureș–Iași–Ungheni),
- A4 Litoralului (Alternativa Techirghiol),
- A6 Sud (Craiova–Lugoj),
- A9 Timișoara–Moravița și legături expres în regiunile Craiova–Pitești, Arad–Oradea, Bacău–Piatra Neamț și Focșani–Brăila.
Potrivit declarațiilor oficiale, aceste autostrăzi vor fi finalizate „în regim fulger”. Guvernul se angajează la o reorganizare a structurii CNAIR și a companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor, reducerea personalului și eficientizarea bugetelor pentru a evita întârzierile și depășirile de costuri.
Pe lângă autostrăzi, Guvernul vizează finalizarea mai multor drumuri expres, precum Craiova–Pitești, Arad–Oradea, Bacău–Piatra Neamț, Focșani–Brăila și realizarea unei legături între zona Râmnicu Vâlcea și A1 printr-un nou drum expres.
În sectorul feroviar, sunt planificate coridoare rapide pe magistrale precum Predeal–Brașov–Sighișoara–Simeria–Deva–Arad, Arad–Timișoara–Craiova–București, Cluj–Oradea și Giurgiu–Videle, alături de studii pentru o cale ferată de mare viteză pe ruta București–Cluj–Budapesta.
Proiecte europene: Via Carpathia & Rail-2-Sea
Premierul desemnat Ilie Bolojan a reconfirmat solidaritatea României cu proiectele majore pan-europene: Via Carpathia, o conexiune nord–sud prin România, și Rail-2-Sea, care va lega portul Constanța de Gdansk printr-o cale ferată multimodală. Cele două coridoare au prioritate strategică, cu contractări planificate pentru aproape 200 km de autostradă în România.
Specialiștii estimează că efectele acestor proiecte se vor extinde dincolo de infrastructură: A7 și A0 vor crește accesibilitatea în noile zone rezidențiale, stimulând cererea imobiliară și dezvoltarea metropolitană în jurul Capitalei și în zona Moldovei.
Guvernul Bolojan se angajează la:
- reorganizarea CNAIR și a companiilor de stat;
- audit, eficientizare și digitalizare;
- restructurarea personalului și eliminarea subvențiilor ineficiente din transporturi.
Prin aceste măsuri ambițioase, se urmărește nu doar construirea de autostrăzi, ci și o transformare fundamentală a infrastructurii românești, cu efecte directe asupra mobilității, economiei și calității vieții.
În concluzie, Ilie Bolojan mizează pe infrastructura rutieră și feroviară ca pilon al „stabilității economice și dezvoltării durabile” – o abordare strategică ce ar putea marca o schimbare majoră în dezvoltarea țării.