Take a fresh look at your lifestyle.

Solstițiu de vară 2022. Ce este recomandat să faci și ce nu în cea mai lungă zi din an

0

Astăzi, 21 iunie este ziua solstițiului de vară, cea mai lungă zi din an, eveniment care marchează debutul verii astronomice. În tradiția populară, solstițiul de vară este asociat cu sărbătoarea Sânzienelor, cunoscută în popor şi ca Drăgaica, celebrată pe 24 iunie.

În jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°, fiind momentul solstițiului de vară, care marchează începutul verii astronomice, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București. Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât şi o mișcare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor păstrează (în prima aproximație) o poziție fixă în spațiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33′. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt luminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopților, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Asociate la rândul lor sărbătorii creștine a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar şi poartă în unele locuri şi numele „Cap de vară”. 

Sânzienele sau Drăgaica, celebrate pe 24 iunie, reprezintă o sărbătoare a iubirii şi fertilității, legată de o serie de ritualuri pentru sănătatea oamenilor şi belșug în gospodărie, dar şi de practici ale fetelor pentru a-şi afla sortitul şi momentul în care se vor mărita. 

Sărbătoarea Sânzienelor ar avea la origine un cult roman pentru zeiţa Diana, numele de Sânziana, aşa cum este cunoscută sărbătoarea autohtonă în special în Ardeal, provenind din „Sancta Diana”, în timp ce în Muntenia şi Oltenia se sărbătoreşte Drăgaica, după numele slav. După unii specialişti, sărbătoarea îşi are originea într-un cult geto-dacic străvechi al Soarelui, sânzienele fiind adesea reprezentate de traci înlănţuite într-o horă. 

În tradiţia creştin ortodoxă, 24 iunie este ziua naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, adus pe lume la bătrâneţe de Elisabeta, eveniment ce pregătește minunea nașterii Mântuitorului dintr-o fecioară. 

Sărbătoarea Sânzienelor este considerată a fi şi momentul cel mai bun, la mijlocul verii, pentru culegerea plantelor de leac, dar și de descântec. Astfel, în Noaptea de Sânziene, femeile merg să culeagă flori şi ierburi, care vor fi folosite contra bolilor şi altor rele.

Obiceiuri și tradiții de Sânziene. Ce obiceiuri există în ziua de Sânziene

Obiceiurile și tradițiile de Sânziene sunt diverse și numeroase, în funcție de zona geografică a țării și influențele specifice regiunii. Aceste obiceiuri și tradiții se practică fie pentru bunul mers al treburilor, fie pentru a atrage norocul și belșugul, dar și pentru aflarea ursitei sau pentru grăbirea măritișului, scrie traditii-superstitii.ro.

Astfel, în unele regiuni ale țării, mai ales în zonele rurale, fetele merg la cules de sânziene pentru a împleti coronițe din flori de sânziene. Aceste coronițe le aruncă mai apoi peste casă. Dacă coronița rămâne agățată și nu cade e semn că acolo, în curând, va avea loc o nuntă. Unele fete păstrează câteva flori și pentru a le pune sub pernă, sperând că noaptea își vor visa ursitul. 

De altfel în alte zone ale țării, în ziua de Sânziene, se joacă Drăgaica. Prin urmare se vor costuma două fete, una în costum bărbătesc, cu numele Drăgan, iar cealaltă în costum femeiesc, zisă Drăgaica. Acestea merg și joacă pe la case, precum călușarii. Jocul constă mai mult în sărituri în formă de cruce și în îmbrățișări. Oamenii care primesc Drăgaica se consideră că vor atrage norocul și vor alunga ghinionul, vor avea recolte bogate și spor la muncile câmpului. 

Drăgaica se serbează cu împărțire de mere, cireșe, castraveți verzi și pui de găină, ca semn de spor a ceea ce a putut face omul până în acest timp. 

Un alt obicei specific zilei de sânziene este scăldatul femeilor în apele curgătoare sau în roua dimineții. La răsăritul soarelui femeile se spală într-un râu iar mai apoi se tăvălesc în iarba plină de rouă. Potrivit tradiției, în acest fel vor rămâne curate și sănătoase, se vor spăla de boli și de probleme.  

Superstiții diverse în ziua de Sânziene

Așa cum orice sărbătoare are superstițiile ei, așa și ziua de Sânziene vine cu diverse superstiții. Unele superstiții se referă la vreme, altele la recoltă, iar o parte din ele fac referire la bunul mers al lucrurilor și al treburilor. 

Se spune astfel că dacă plouă în ziua de Sânziene e semn de belșug: se va face porumb, vin, o seamă de bucate. 

De asemenea dacă cucul va înceta să cânte cu mult înainte de Sânziene e semn că vara va fi la început călduroasă, apoi secetoasă. Dacă însă cucul continuă să cânte și după Sânziene atunci va fi foamete, războaie și alte nenorociri. 

Mai mult dacă Sânzienele îi apucă pe oameni cu porumbul necopăit se zice că toamna nu are să aibă o recoltă bună. 

Citește și
SPUNE CE CREZI

Adresa de email nu va fi publicata