Giganţii Google și Apple riscă amenzi de miliarde după pierderea apelurilor în Uniunea Europeană (U.E.). E o luptă veche şi dură care s-a încheiat cu o victorie a Uniunii Europene.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat ieri o decizie importantă în cadrul campaniei de ani de zile a blocului comunitar pentru a reglementa industria tehnologică, pronunțându-se împotriva Apple și Google în două cazuri juridice emblematice.
Aceste decizii marchează un test crucial al eforturilor UE de a limita puterea celor mai mari companii de tehnologie din lume.
În cazul Apple, instanța a confirmat un ordin din 2016 al Uniunii Europene care obligă Irlanda să colecteze 13 miliarde de euro (aproximativ 14,4 miliarde de dolari) în taxe neplătite de la gigantul american.
Autoritățile europene au stabilit că Apple a încheiat acorduri ilegale cu guvernul irlandez, permițând companiei să plătească aproape nimic în taxe pentru activitățile sale din Europa în anumite perioade.
Într-o etapă anterioară, Apple câștigase un apel care a anulat ordinul inițial, dar Comisia Europeană a făcut recurs la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Suma de 13 miliarde de euro a fost plasată într-un cont escrow până la soluționarea cazului, iar acum acești bani vor fi eliberați către Irlanda, reprezentând o contribuție substanțială la bugetul țării.
Apple a criticat decizia, susțînând că aceasta permite Uniunii Europene să impună o dublă taxare asupra veniturilor deja taxate în Statele Unite. „Această situație nu este despre cât de mult taxe plătim, ci despre ce guvern suntem obligați să le plătim”, a spus Apple într-o declarație.
În cazul Google, instanța a confirmat amenda de 2,4 miliarde de euro impusă de Comisia Europeană în 2017, pentru favorizarea propriului serviciu de comparare a prețurilor în căutările online, în detrimentul ofertelor concurente. Deși Google a pierdut un apel similar în 2021, compania a declarat marți că este „dezamăgită” de decizie, dar că deja și-a ajustat produsele pentru a respecta hotărârea din 2017.
Aceste cazuri reprezintă un punct de cotitură major în modul în care industria tehnologică este reglementată. Până la acea vreme, guvernele din întreaga lume au adoptat o abordare relativ permisivă în privința supravegherii tehnologice, pe măsură ce companii precum Apple, Google, Amazon și Facebook au crescut rapid și au schimbat felul în care oamenii trăiesc, lucrează, fac cumpărături și comunică.
Uniunea Europeană și Margrethe Vestager, comisarul pentru concurență, au devenit astfel cei mai agresivi supraveghetori ai industriei tehnologice la nivel global. De atunci, și alte țări, în special Statele Unite, au urmat exemplul Europei, intensificând controlul asupra practicilor de afaceri din sectorul tehnologic.
Totuși, cazurile au evidențiat și ritmul lent al procesului de reglementare în UE, ridicând întrebări cu privire la capacitatea autorităților de a ține pasul cu un sector tehnologic în continuă evoluție. Cazurile Google și Apple tratează chestiuni legale diferite.
În timp ce cazul Google este în principal despre legislația antitrust, cel al Apple se concentrează pe capacitatea Uniunii Europene de a interveni în politica fiscală a unuia dintre statele membre. Atât Apple, cât și Google se confruntă în continuare cu un control juridic sporit, atât în Europa, cât și în Statele Unite.
În această săptămână, Google a ajuns în fața unei instanțe federale americane, fiind acuzată de Departamentul de Justiție de abuz de poziție dominantă în sectorul publicității digitale. La fel, Apple se confruntă cu un proces similar în Statele Unite, legat de politicile sale privind iPhone-ul.