Take a fresh look at your lifestyle.

VIDEO – Clujenii își pot lua ADIO de la Dumitru Fărcaș până joi la ora 11, când va avea loc o ceremonie cum nu s-a mai văzut

0 2

Sicriul cu trupul neînsuflețit al îndrăgitului taragotist Dumitru Fărcaș a fost depus la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca, în sala care poartă numele artistului. Iubitorii muzicii lui Fărcaș pot să-și ia rămas bun de la acesta până mâine, când va fi dus în localitatea natală din Maramureș. Acolo, lângă casa părintească își va dormi somnul de veci. Dumitru Fărcaș a murit în noaptea de luni spre marți, în urma unui stop cardio-respirator. Rapsodul avea probleme cu vasele de sânge de la picioare, în care se formau mereu cheaguri și avea și un stimulator cardiac.

Vizite la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca se pot efectua inclusiv pe timpul nopții.

În cursul zilei de joi, sicriul cu trupul lui Dumitru Fărcaș va fi dus în localitatea Groşii Băii Mari, judeţul Maramureş, acolo unde va fi înmormântat sub stejarul din curtea casei părintești, conform ultimei dorințe a artistului.

Înainte de a pleca, în Piața Lucian Blaga din Cluj-Napoca, în fața Casei de Cultură a Studenților, la ora 11:00, sicriul va fi scos în stradă, iar un grup de taragotiști îi va cânta pentru ultima dată lui Dumitru Fărcaș. Cortegiul funerar se va deplasa pe jos până la Teatrul Național, iar de acolo taragotistul Dumitru Fărcaș va fi dus pentru înhumare în localitatea natală.

Marele maestru Dumitru Fărcaş s-a născut în data de 12 mai 1938, în localitatea Groşii Băii Mari, judeţul Maramureş, însă a cunoscut gloria, punând bazele îndelungatei şi bogatei sale cariere artistice, la Cluj, după absolvirea Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”, în 1967. Deși putea să locuiască oriunde în lume, a ales să rămână în țară, unde s-a desăvârșit ca artist, acest lucru demonstrând atașamentul deosebit față de comunitatea clujeană și tradițiile sale.

Citește și …
VIDEO – A murit Dumitru Fărcaș! Apropiații artistului fac declarații

Dumitru Fărcaş şi-a început cariera profesională în 1960, când s-a angajat ca instrumentist al Ansamblului “Maramureşul” din Baia Mare. În 1962 a preluat Ansamblul “Mărţişorul” al Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca, împreună cu care a obţinut numeroase premii naţionale şi internaţionale.

Celebrul taragotist a crescut într-un mediu cu o tradiţie şi o activitate muzicală neîncetată: bunicul, tatăl său şi cei doi fraţi mai mari au cântat la fluier. Printre melodiile cu cel mai mare ecou în folclorul transilvan, compuse în cei aproape 60 de ani de activitate neîntreruptă, s-au numărat “Bărbătesc din Maramureş”, “Ciobănelul” sau “Fecioreasca de pe Mureş”, ultima fiind cunoscută, în primul rând, pentru fundalul sonor al renumitei emisiuni Tezaur Folcloric.

SPUNE CE CREZI

Adresa de email nu va fi publicata