Competenţele digitale în sistemul educaţional: elevii de clasa a XII-a, testaţi mai riguros decât viitorii inspectori şcolari generali
Singura probă de competenţe digitale la concursul de inspectori şcolari generali este cea de trimitere a unui email, potrivit metodologiei de concurs publicată în Monitorul Oficial. Punctajul acordat este de 1,5 puncte pentru această operaţiune, valorează 15% din nota finală a probei scrise. Punctajul este similar celui acordat pentru toată rubrica de formare a acelui profesor, de la evaluarea CV-ului, potrivit Metodologiei de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct din inspectoratele şcolare şi de director al casei corpului didactic.
Consiliul Naţional al Elevilor apreciază că această testare a viitorilor inspectori şcolari este mult mai puţin riguroasă decât probele de competenţe digitale pe care urmează să le susţină elevii de clasa a XII-a. Comparativ cu rezolvarea unui test fără asistarea unei comisii, elevii de clasa a XII-a vor susţine o probă obligatorie, mult mai complexă şi mai structurată, în condiţii de examen pentru împiedicarea oricărei posibilităţi de fraudă a examenului.
Proba D, pentru evaluarea competenţelor digitale, are statutul de probă obligatorie în cadrul examenului de Bacalaureat, pentru candidaţii de la toate filierele, profilurile şi specializările. Această probă durează 90 de minute şi testează competenţele digitale de bază ale elevilor în baza unor domenii de competenţă.
Sunt propuse şapte domenii de competenţă:
1. Utilizarea computerului şi organizarea fişierelor
2. Editoare de texte
3. Informaţie şi comunicare
4. Concepte de bază ale Tehnologiei Informaţiei (IT)
5. Editoare de calcul tabelar
6. Baze de date
7. Prezentări
Structura de reprezentare a elevilor din România militează pentru digitalizarea echitabilă a educaţiei, motiv pentru care Consiliul Naţional al Elevilor subliniază necesitatea unei formări prealabile pentru toţi membrii comunităţilor şcolare, astfel încât propunem ca Ministerul Educaţiei şi Cercetării să îşi asume ca politică educaţională la nivel naţional formarea elevilor şi a cadrelor didactice pentru competenţe digitale de bază.
În anul 2019, nu mai puţin de 43% dintre românii cu vârste între 16-74 de ani aveau competenţe digitale reduse, clasând România pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, Bulgaria (38%) fiind pe locul al doilea, potrivit datelor Eurostat analizate de Edupedu.ro. La capitolul persoane cu abilităţi digitale superioare, datele arată că doar 10% din populaţie stăpâneşte asemenea competenţe, România fiind şi de această dată pe ultimul loc în Uniunea Europeană, Bulgaria având 11% în dreptul acestui indicator. La testele PISA din 2018 România a fost singura ţară din UE, într-un grup restrâns de 8 state, care a susţinut testele pentru elevii de 15 ani pe hârtie, cu pixul.
„Sistemul educaţional din România trebuie să progreseze la capitolul competenţelor digitale de bază, fapt care ne motivează să contestăm modul în care inspectorii şcolari vor fi evaluaţi în cadrul acestei testări care prezintă un rol formal. În vederea dezvoltării educaţiei prin digitalizare echitabilă, este important ca factorii decizionali din domeniu să îşi asume livrarea cu profesionalism a conţinuturilor privind competenţele digitale şi evaluarea riguroasă a acestora. Învăţarea pe tot parcursul vieţii trebuie valorificată şi accesibilă tuturor cetăţenilor.
În momentul de faţă, un elev de clasa a XII-a are competenţele digitale testate mai riguros decât un viitor inspector şcolar general. Superficialitatea cu care factorii decizionali au tratat şi continuă să trateze competenţele digitale demonstrează faptul că digitalizarea echitabilă a educaţiei este condiţionată de formarea temeinică a resursei umane”, a declarat Antonia-Laura Pup, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.