VIDEO – Spitalul Județean de Urgență Cluj-Napoca, replică după ce ministrul Sănătății a spus că a găsit „lipsă de organizare şi mizerie în curte”

În mai 7, 2019

În urma informațiilor publicate de ministrul Sănătății, Sorina Pintea, pe pagina sa de Facebook, după vizita neanunțată în Unitatea de Primire a Urgențelor și Secțiile Clinice Ortopedie-Traumatologie I-II, Comitetul Director al Spitalului Clinic Județean de Urgență formulează precizări.

Citește ce a scris Sorina Pintea…
Ministrul Sănătății după o vizită la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj: „lipsă de organizare şi mizerie în curte”

Iată comunicatul de presă, integral.

„I. Unitatea de Primire a Urgențelor (UPU)

1. UPU nu beneficiază de fonduri de finanțare prin Programul Operațional Regional 2014-2020, fonduri pentru reparații capitale și extensii servicii de urgență, întrucât se va construi spitalul regional;

2. În schimb, UPU a beneficiat de dotare cu aparatură medicală prin Banca Mondială, în perioada 2017-2018;

3. Reparațiile și recompartimentările din UPU, efectuate în perioada 2014-2018, cu scopul eficientizării activității, s-au făcut cu fonduri de la Consiliul Local ori din venituri proprii, iar fondurile pentru achiziționarea CT-ului și a RX-ului au fost alocate de către Ministerul Sănătății;

4. Dat fiind faptul (cunoscut) că spitalul funcționează în regim pavilionar, spitalul are acreditate două ambulanțe tip A1-A2, pentru transportul neasistat al pacienților între clădirile acestuia. Acestea funcționează de luni până vineri, în două ture (8-16, 12-20), neputându-se suplimenta încadrarea de șoferi (pentru a se lucra 24h/24), din cauza faptului că, până la semnarea contractului cu CAS Cluj, nu se pot face angajări. În 2015-2016, spitalul a formulat solicitări adresate Ministerului Sănătății și Departamentului pentru Situații de Urgență, pentru aprobarea unei mașini de tip C pentru spital (pentru transport asistat). În acest sens, spitalul a alocat fonduri pentru echipamentele medicale din dotarea mașinii, însă propunerea nu a fost acceptată;

5. Pacienții din UPU, la care face referire doamna ministru, erau, la momentul respectiv investigați (în UPU există CT, RX, ecograf și punct de lucru al Laboratorului de Analize Medicale), dar necesitau transfer asistat medicalizat pentru internare, fie în alte secții ale spitalului, fie în alte instituții medicale;

6. Conform 1706/2007, în statul de funcții al spitalului nu există ambulanțier. Există, în schimb, în statul de funcții aprobat poziția de „șofer autosanitară”.

II. Clădirea Ortopedie – Secțiile Clinice Ortopedie-Traumatologie I-II

1. În vederea racordării la noile cerințe de asistență medicală, conducerea spitalului a formulat o solicitare de modificare de structură a secțiilor, care include unificarea celor două secții de ortopedie;

2. Pentru 2019, printre proiectele de modernizare demarate, se află și etajarea clădirii Secțiilor Clinice Ortopedie-Traumatologie I-II, relocarea și modernizarea blocului operator (BO) și A.T.I., reamenajarea spații ocupate de BO existent, reabilitarea și modernizarea clădirlori și instalațiilor aferente, amenajarea accesului auto ambulanțe și a liftului exterior; Proiectul are o valoare totală de aproape 30 milioane de lei, iar spitalul a solicitat de la Ministerul Sănătății (adresa nr. 3587/07.02.2019) și Consiliul Județean (adresa nr. 5230/B/10.04.2019) suma de aproximativ 29.200.260 lei, iar de la Consiliul Local (adresa nr. 8076/02.04.2019) s-a solicitat suma de 1.500.000 lei. Până în acest moment, Consiliul Județean a aprobat indicatorii tehnico-economici ai proiectului. În continuare, de la Ministerul Sănătății nu există un răspuns;

3. Imaginile surprinse în curte vizează zona de depozitare a mjloacelor fixe și a obiectelor de inventar propuse pentru casare (prin adresa nr. 19083/01.04.2019 – către MS). Pentru casarea/ înstrăinarea acestora, conform legii, este necesar avizul Ministerului Sănătății – aviz pe care nu l-am primit încă. Din păcate, spitalul nu dispune de o hală pentru depozitarea aparaturii propuse pentru casare;

4. În ceea ce privește organizarea asistenței medicale de urgență, inclusiv cea ortopedică, având în vedere structura sa pavilionară, spitalul a implementat un protocol de politraumă și traumatisme severe (fracturi deschise complexe). Înainte de implementare, protocolul a fost trimis Ministerului Sănătății pentru avizare. Ministerul Sănătății și-a declinat compentența în această speță, argumentând că implementarea protocolului intră în sfera de decizie a conducerii spitalului. De asemenea, la nivelul centrului universitar medical din Cluj-Napoca, în 2018 (prin acordul de colaborare nr. 14733/31.05.2018), s-a reorganizat Unitatea Funcțională Regională de Urgență (UFRU). Prin acordul UFRU se stipulează reorganizarea intervențiilor acute cât mai aproape de UPU (în speță în clădirea Chirurgie I). Documentul a fost agreat și semnat de toate spitalele de urgență cuprinse în OMS 1085/2012 și OMS 1764/2006, fiind apoi semnat de Direcția de Sănătate Publică a Județului Cluj și aprobat de către Ministerul Sănătății și Departamentul pentru Situații de Urgență.

III. Precizări suplimentare

1. În condițiile funcționării în sistem pavilionar, în clădiri vechi de peste un secol și care se află doar în administrarea spitalului (Consiliul Județean Cluj este proprietar), conducerea spitalului a făcut eforturi sistematice, pentru reducerea costurilor de funcționare și eficientizarea cheltuielilor. În acest sens, în urma dotării cu echipamente medicale (CT-uri pentru UPU și complexul neuro-psihiatrie), costurile cu transportul pacienților cu ambulanța a scăzut semnificativ.

În aceeași ordine de idei, dotarea cu echipamente radiologice de performanță, conectate la sistemul PACS a permis o scădere drastică a cheltuielilor cu filme radiologice:

AN	VALOARE (lei)
2012	439,372.79
2013	362,878.19
2014	239,662.49
2015	69,824.40
2016	38,550.00
2017	4,824.00
2018	2,856.00

2. Economiile rezultate, precum și eforturile de creștere a veniturilor proprii sunt direcționate înspre oferirea unui nivel înalt de asistență medicală, în condițiile depășirii de contract cu Casa de Asigurări de Sănătate. Din tabelul de mai jos se poate observa tiparul alarmant al depășirilor de contract, în perioada 2014-2018:

Anul	Diferența Realizat validat/ contractat (lei)
2014	870.793,35
2015	6.554.147,12
2016	6.833.638,17
2017	18.913.291,56
2018	20,459,673.12

Menționăm că depășirile de contract nu sunt decontate și reprezintă cheltuiala spitalului. Dacă în 2015 și 2016 depășirea de contract a fost relativ constantă, pentru anul 2018 depășirea de contract a crescut de aproximativ 3 ori. Această depășire a contractului derivă atât din creșterea ICM-ului pe spital (indicele de complexitate a cazului) – de la 1.20 în 2014 la 1.68 în 2018, dar și din adresabilitatea ridicată a spitalului (statisticile arâtând că spitalul tratează pacienți inclusiv din sudul țării)”, se arată în comunicatul unității medicale.